Deși funcția era legală, suma uriașă a ridicat întrebări despre coerența și sinceritatea mesajelor de reformă pe care le promovează acum ca premier. Sindicatele și opinia publică au subliniat că cei care declară azi război privilegiilor au fost, de fapt, beneficiarii lor direcți în trecut.

În paralel, Bolojan a denunțat public o afacere controversată: EximBank plătea o chirie lunară uriașă pentru un imobil de stat către o firmă privată, deși statul încasa o sumă mult mai mică prin RA-APPS.

Indemnizații suplimentare și venituri peste nivelul obișnuit: De-a lungul carierei sale administrative, Ilie Bolojan a obținut și alte venituri în plus pe lângă salariile de bază, datorită funcțiilor de conducere deținute – beneficii inaccesibile oamenilor de rând. Spre exemplu, ca primar al Oradea și apoi președinte al Consiliului Județean Bihor, el a fost membru în Comisia de autorizare a împrumuturilor locale (sub egida Ministerului Finanțelor), primind anual indemnizații speciale: ~6.600 lei în 2015, crescând până la ~19.500 lei pe an în 2018. La salariul său de edil (ajuns la ~145.000 lei pe an în 2018), aceste sume s-au adăugat substanțial. Prin cumularea mai multor remunerații publice, veniturile lui Bolojan au depășit cu mult nivelul masei: de exemplu, în 2007, veniturile totale declarate de Bolojan au atins 153.374 lei, echivalentul a ~147 de salarii medii pe un an (adică peste 12 ori câștigul mediu al unui român într-o lună). Astfel de cifre ilustrează privilegiile financiare rezervate elitei politice, de neconceput pentru cetățenii obișnuiți care duc greul sistemului. (vezi jurnalul.ro)

 Aceste episoade îl încadrează pe Bolojan în categoria celor care prosperă din inechități și pretinde că este împotriva lor.