Elita umilește iar sulimea

Astăzi, statul român ne pune în față încă o demonstrație de dispreț. În dosarul „10 August”, apelul împotriva achitării foștilor șefi ai Jandarmeriei are termen pe 13 octombrie, la trei zile după data indicată pentru intervenirea prescripției. Au trecut peste opt ani de la violențe. Statul a avut instituții, bugete, procurori, judecători și timp. Cetățenii au rămas cu așteptarea. News.ro, 13 octombrie 2026

Umilirea se produce acum, sub ochii noștri. Oamenii care au cerut răspundere văd cum timpul consumat de instituții ajunge să lucreze împotriva lor. Li s-a cerut să aibă încredere în justiție. Acum li se explică prescripția.

În limbaj administrativ, avem proceduri și termene. În viața cetățeanului, avem ani pierduți și o întrebare rămasă fără un răspuns definitiv la timp: cine răspunde pentru ce ni s-a făcut?

La 22 septembrie, instanța a amânat cauza invocând lipsa de procedură și necesitatea ca persoanele vătămate să poată lua legătura cu avocații desemnați din oficiu. Acestea sunt motivele consemnate. Dar tocmai ele fac bilanțul instituțional revoltător: după opt ani, sistemul încă rezolva asemenea probleme la marginea prescripției. News.ro, amânarea din 22 septembrie

O explicație pentru ultima amânare nu ține locul unei explicații pentru întregul eșec.

În iunie, foștii șefi ai Jandarmeriei au fost achitați în primă instanță. Pentru alți inculpați au existat soluții diferite, inclusiv pedepse cu suspendarea executării sau amânarea aplicării și încetări prin prescripție. Hotărârea a fost atacată. Acesta este stadiul din care dosarul a ajuns la termenul de astăzi. Euronews, soluțiile primei instanțe

Răspunderea penală individuală se stabilește în instanță. Răspunderea publică pentru un aparat care consumă opt ani fără să încheie definitiv un asemenea dosar trebuie cerută de cetățeni. Prescripția nu poate deveni certificatul de bună funcționare al instituțiilor care au ajuns la ea.

Rechizitoriul arată gravitatea lucrurilor pe care statul trebuia să le lămurească. Procurorii susțineau că intervenția generală a fost îndreptată asupra unei mulțimi majoritar pașnice, fără diferențiere între persoanele violente și cele neviolente, inclusiv copii și persoane cu dizabilități. Descriau folosirea disproporționată a forței și leziuni precum arsuri, entorse și fracturi. Acestea sunt acuzațiile formulate de procurori, a căror verificare judiciară avea nevoie de un răspuns la timp. Rechizitoriul, pp. 26–27

Cetățenii aveau dreptul să afle cum au fost evaluate aceste probe, cine a decis intervenția și unde începe răspunderea fiecăruia. În schimb, au fost obligați să lupte inclusiv pentru ca ancheta să continue.

Dosarul a fost clasat în 2020. Ioan Crăciuneanu, unul dintre oamenii vătămați, a contestat soluția și a obținut desființarea clasărilor privind intervenția, în aprilie 2021. Comunitatea Declic a sprijinit financiar demersurile juridice. Victimele și susținătorii lor au trebuit să adauge bani, muncă și perseverență peste ceea ce plătiseră deja, prin taxe, pentru funcționarea statului. HotNews, redeschiderea anchetei, News.ro, sprijinul acordat victimelor

Sulimea plătește instituțiile. Apoi mai plătește o dată ca să le determine să-și facă treaba.

Deficiențele anchetei au fost consemnate chiar din interiorul DIICOT. Ordonanța de infirmare parțială a clasării, prezentată public în august 2020, reproșa lipsa reaudierilor, probleme în administrarea și coroborarea probelor și absența unor demersuri pentru recuperarea înregistrărilor ori obținerea datelor tehnice relevante. AGERPRES, explicațiile DIICOT

Așadar, timpul nu s-a evaporat. A fost consumat într-un parcurs instituțional ale cărui deficiențe au fost identificate. Cine răspunde pentru ele? Cine explică public cum s-a ajuns aici? De ce costul final al acestor eșecuri este suportat tocmai de oamenii care cereau protecția legii?

În acest timp, carierele din aparatul de putere au continuat.

La un an după protest, HotNews documenta rotația lui Cătălin Sindile, Sebastian Cucoș și Laurențiu Cazan între funcții importante ale Jandarmeriei. Dan Mihai Chirică trecuse de la o funcție de secretar de stat în MAI la una în MApN. Instituțiile găseau locuri și formule administrative pentru continuitatea conducerii. HotNews, „Rotația cadrelor”

În decembrie 2020, sub o altă guvernare, Laurențiu Cazan a fost împuternicit la conducerea Jandarmeriei Prahova. Împuternicirea a încetat ulterior, iar ministrul Lucian Bode a declarat că se opusese numirii. Dar episodul arată cât de firesc putea funcționa în continuare mecanismul numirilor, în pofida schimbării politice și a gravității dosarului. AGERPRES, 4 ianuarie 2021

Aici se află sensul politic al cuvântului „elită”: un mediu de putere care își poate schimba reprezentanții, alianțele și discursul, păstrând distanța dintre avantajele de care beneficiază și răspunderea pe care o asumă.

Cetățeanului i se oferă spectacolul schimbării. Continuitatea se vede în felul în care este tratat când cere socoteală.

România cunoaște de mult acest raport inegal. În cauza Mocanu și alții împotriva României, privind evenimentele din iunie 1990, CEDO a constatat lipsa unor anchete efective și durata excesivă a procedurilor. Statul primise deja o condamnare europeană pentru felul în care a gestionat investigarea violenței împotriva propriilor cetățeni. CEDO, sinteza oficială a jurisprudenței

Astăzi vedem cât de puțin valorează lecțiile invocate solemn atunci când vine momentul răspunderii. Trec generații, se schimbă guverne, iar oamenilor li se cere aceeași răbdare.

Nici prescripția nu este o problemă izolată a acestui dosar. Comisia Europeană consemna în raportul din 2025 închiderea multor cauze de corupție și anularea unor condamnări în urma hotărârilor privind prescripția. Efectul instituțional este cunoscut și documentat. Comisia Europeană, raportul pentru România din 2025

Pentru cetățean, timpul înseamnă viață, sănătate, cheltuieli și încredere pierdută. Pentru un inculpat, timpul poate ajunge să înlăture răspunderea penală. Un stat care gestionează atât de prost această diferență își compromite pretenția că îi servește pe cei vulnerabili în fața puterii.

Iar elita politică resimte presiunea pierderii încrederii. În sondajul INSCOP din septembrie 2026, dintre respondenții care exprimau o preferință de partid, PSD avea 18,7%, PNL 16,3%, iar AUR 39,7%. Sunt intenții de vot, dar arată amploarea contestării partidelor tradiționale. INSCOP, septembrie 2026

Această presiune face sfidarea și mai vizibilă. O putere care pierde încrederea oamenilor ar trebui să le ofere răspundere, transparență și rezultate. În dosarul „10 August”, bilanțul pe care îl avem astăzi este așteptarea împinsă până la prescripție.

De aceea, îndemnul trebuie spus limpede: nu mai susțineți la vot actuala elită politică și rețelele care o reproduc.

Cereți socoteală celor care conduceau când cetățenii au fost gazați și bătuți. Celor care au justificat intervenția. Celor care au promis dreptate și au cerut voturi în numele ei. Celor care au ajuns apoi la putere și nu pot prezenta un bilanț credibil al schimbării promise.

Uitați-vă la candidați, la oamenii pe care îi promovează și la deciziile pe care le-au luat când aveau puterea. O siglă schimbată și un discurs proaspăt nu șterg trecutul unei rețele. Nici eticheta „antisistem” nu ține locul acestei verificări.

Votul nu este o datorie față de partid. Nu este o recompensă pentru promisiuni repetate și nici o obligație de a salva, la fiecare scrutin, carierele acelorași oameni.

Mergeți la vot și retrageți-le sprijinul. Susțineți oameni care pot arăta prin fapte că acceptă controlul public și răspunderea, inclusiv pentru cei din propria tabără.

Elita cere respect în timp ce cetățeanului îi administrează dispreț. Cere încredere în timp ce răspunsurile întârzie până când devin inutile. Cere încă un mandat după ce a consumat ani din viața celor care așteptau dreptate.

Sulime, nu le mai da votul. Demnitatea ta nu este combustibil pentru încă un mandat al celor care te umilesc.